„Să urmărim circulația sângelui. Dacă ar fi existat numai circulația arterială, viața nu ar fi fost posibilă, deoarece este nevoie ca toate resturile să fie eliminate, și atunci circulația venoasă, cealaltă jumătate, intervine. Sângele trece prin plămâni unde se purifică, iar când devine pur, el pătrunde în inimă. Așadar, sângele pur iese din inimă, adică binele; da, dar după un timp acest bine conține din nou impurități. Oare, s-a studiat bine semnificația acestui fenomen?…(…) Binele și răul sunt înhămate la aceeași roată; dacă ar fi existat numai binele, el nu ar fi reușit să o rotească(…) Binele nu este capabil să înfăptuiască întreaga lucrare dacă răul nu îi dă o mână de ajutor. Veți spune că este, din nou, o forță contrară…Tocmai, ea trebuie să fie contrară! Când doriți să destupați o sticlă, vă folosiți de ambele mâini, ele lucrând în sens invers, una împingând într-o direcție și celalaltă în direcția opusă, dar numai astfel ele reușesc împreună să astupe sau să scoată dopul. Înțelegeți acum cum forțele contrare lucrează într-un scop determinat…Este un proces pe care îl aveți zilnic în fața ochilor, dar nu îl observați.” (Omraam Mikhael Aivanhov)